Telefonul

La început a fost cuvântul. Apoi, la un moment dat, a fost inventat telefonul, una dintre acele mari invenţii ale societății, care deschid noi ere, care schimbă radical ritmul vieţii şi percepţia asupra timpului şi spaţiului.

Telefonul s-a născut din dorinţa de a dezvolta telegraful, deoarece acesta nu era uşor accesibil cetăţeanului de rând, care era nevoit să meargă la un oficiu public şi să plătească un operator pentru a putea trimite o telegramă.

Dar, asemenea multor altor inovații, ideea de inventare a unui telefon a apărut cu mult înainte de prima sa datare. Antonio Meucci a primit prima acreditare a unui telefon în 1849, urmat de Charles Bourseul, care a conceput un alt model de telefon în 1854.

Totuși, pe certificatul de naştere al telefonului stă scrisă ziua de 14 februarie 1876. Acesta a fost momentul când ideea unui dispozitiv capabil să transmită sunetul prin intermediul electricităţii a fost înscrisă la Oficiul American pentru Brevete. Invenţia a fost înregistrată de două ori, în aceeaşi zi, la distanţă de patru ore, pe numele a două persoane: Alexander Graham Bell şi Elisha Gray. Primii au ajuns avocaţii lui Bell, care au cerut un brevet;apoi a venit Gray, care a depus o fişă prin care semnala intenţia de a primi un brevet în viitor.

Astfel, cel mai valoros brevet din istoria americană – după considerentele mai multor istorici – a fost primit pe 7 martie 1876 de către Alexander Graham Bell, iar pe 10 martie 1876 acesta a realizat și primul apel telefonic.

După lansarea invenţiei, timp de 18 ani, Bell a fost chemat în numeroase rânduri în instanţă, fiind nevoit să îşi testeze dispozitivul în nu mai puţin de 600 de cazuri separate. De fiecare dată sentinţa i-a fost favorabilă.

Ascensiunea telefonului

În 1876, telegraful era la apogeu, iar compania Western Union deţinea monopolul serviciilor de telegrafie din America. Iniţial, Bell a încercat să-și vândă brevetul pentru telefon către Western Union, pentru 100.000 de dolari, dar oferta a fost refuzată categoric:„ce ar putea face compania asta cu o jucărie electrică?”, a replicat preşedintele Western Union.

Aşadar, Bell este nevoit să caute noi modalități de a-și promova invenţia. Pasul hotărâtor a fost făcut pe 9 iulie 1877, când Hubbard (socrul lui Bell), Sanders şi Bell au pus bazele Companiei de Telefonie Bell. Cu Hubbard administrator, compania a început imediat să vândă autorizaţiile pentru stabilirea de linii de telefonie între firme, persoane fizice şi birouri.

Tot în 1878, pe 28 februarie, a fost lansată prima carte de telefon, de către Compania de Telefonie New Haven District, şi a fost instalat primul telefon la Casa Albă, pentru preşedintele Rutherford B. Hayes. De asemenea, au început să apară şi noi modele de telefoane – dintre care cel mai cunoscut e telefonul „Butterstamp”, primul aparat care combina transmiţătorul cu receptorul într-o singură unitate care putea fi ţinută în mână.

În 1894, când brevetele companiei Bell au expirat, industria telefoniei a devenit, brusc, populată de numeroase noi companii. În 1894 existau deja 87 de companii independente în America, iar în 1902, peste 6.000. În mai puţin de zece ani de la expirarea brevetelor, Compania Bell pierdea monopolul pe piaţa americană de telefonie. Companiile independente au venit cu un suflu nou, și mai ales cu servicii şi tehnologie îmbunătăţite. De exemplu, „Automatic Electric Company” a construit telefonul cu taste.

Dacă în America telefonul a avut un succes fulminant, în restul lumii evoluţia sa a fost mult mai lentă. În majoritatea țărilor din Europa, sistemele de telefonie erau influenţate de cel american, fiind înfiinţate de sucursale ale companiei Bell, cu tehnologia produsă de Western Electric. Telefonul a fost adoptat treptat și în Europa, în majoritatea țărilor dezvoltate, dar la o scară mai mică decât în SUA.

În timpul Primului Război Mondial, guvernul Statelor Unite a naționalizat liniile telefonice și telegrafice din iunie 1918 până în iulie 1919, când, după o rezoluție comună a Congresului, președintele Wilson a emis un ordin care le punea sub conducerea Oficiului Poștal al SUA. Un an mai târziu, sistemele au fost înapoiate proprietății private.

În anii 1960, existau peste 80 de milioane de conexiuni de telefonie în SUA și 160 de milioane în lume. Până în 1980, în SUA existau peste 175 de milioane de linii de abonați telefonici.

Ce a urmat? Vedem săptămâna viitoare, când vorbim despre telefonul mobil.

Articol publicat de Daniela Popa

Știați că?

Telefonul

Vezi noutati