.jpg)
Ce este inteligența artificială?
Inteligența artificială este o ramură a tehnologiei care permite programarea și proiectarea unor sisteme hardware, care pot fi computere sau roboți controlați de computer, dar și dezvoltarea unor sisteme dotate cu anumite caracteristici care sunt considerate tipic umane, cum ar fi: percepțiile vizuale, spațiul temporal și decisional, capacitatea de a raționa, de a descoperi sens, de a generaliza sau de a învăța din experiența trecută.
Nu doar că inteligența artificială este înțeleasă ca și capacitatea de a calcula sau cunoaște date, dar este prevăzută și cu toate formele diferite de inteligență recunoscute de teoria lui Gardner. Cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligență multiplă, potrivit teoriei lui Gardner, sunt: verbală/lingvistică, logico-matematică, spațială, kinestezică, muzicală, intrapersonală, interpersonală și naturalistă.
Un sistem inteligent se generează prin încercarea de a recrea una sau mai multe dintre aceste forme diferite de inteligență care, deși deseori definite ca fiind specific umane, pot fi de fapt identificate de anumite tehnologii în comportamente reproductibile (patterns).
În concluzie, putem spune că inteligența artificială reprezintă capacitatea sistemelor sau mașinilor de a imita cat mai fidel inteligența umana, pentru a rezolva probleme și pentru a atinge obiective. Sistemele de Inteligență Artificială se adaptează, analizează date și prevăd viitoare acțiuni în baza informațiilor existente.
Cum a luat naștere inteligența artificială?
lan Turing - informatician, criptograf, matematician și cercetător englez, este considerat părintele AI datorită așa-numitului test Turing al inteligenței mașinilor, introdus în 1950. El măsura inteligența mașinilor prin capacitatea omului de a face distincția între om și mașină. Cercetatorul spunea că „dacă omul nu ar putea distinge între raspunsurile unei mașini și cele ale unui om, atunci mașina ar putea fi considerată inteligentă”.
Despre inteligența artificială s-a vorbit pentru prima dată în 1956, în cadrul unei conferințe de vară, la Colegiul Dartmouth din America. Aici au fost prezentate câteva programe capabile să realizeze unele raționamente logice, în special legate de matematică. Programul Logician Theorist, dezvoltat de doi cercetători informatici, Allen Newell și Herbert Simon, a reușit să dovedească unele teoreme matematice pornind de la anumite informații. Astfel, Allen Newell, Herbert Simon, John MCCarthy, Marvin Minsky și Arthur Samuel, toți prezenți la acea conferință istorică, au devenit fondatorii și liderii cercetarii AI. Ei și studenții lor au produs programe pe care presa acelei perioade le-a descris ca fiind „uimitoare’’. Fondatorii Ai erau optimiști în privința viitorului: Herbert Simon prezicea: „mașinile vor fi capabile, în decurs de douăzeci de ani, să facă orice lucru poate face un om”. Marvin Minsky era de acord, scriind: „într-o generație... problema creării «inteligenței artificiale» va fi rezolvată substanțial”.
Tot în anul 1956, inteligența artificială a fost fondată ca disciplină academică.
Totuși, în a doua jumătate a anilor 60, a devenit din ce în ce mai evident că ceea ce s-a obținut până atunci în domeniul Inteligenței artificiale nu mai era suficient pentru nevoile omenirii, care erau mai presus de cele de a face mașini și programe capabile să rezolve teoreme matematice, mai mult sau mai puțin complexe.
Noua tendință creată a fost aceea de a căuta soluții la probleme mai apropiate de realitatea omului.
Inteligența Artificială: conștiință, cunoaștere și rezolvarea problemelor
În funcție de modul în care reacționează la mediul extern, putem distinge două tipuri de inteligență artificială:
Algoritmul de învatare este creat pentru a produce o singura sarcina, fără asistență umană. Iata cateva caracteristici ale acestui tip de AI:
Aceasta este inteligența artificială care se folosește astăzi, în cele mai multe domenii de activitate. Spre exemplu, aplicațiile de traducere și recunoastere a imaginii, dar și cele de recomandari folosesc AI limitată. De asemenea, asistenții virtuali Siri, Alexa si Bixby sunt dotați cu inteligență artificială limitată.
Imită procese complexe de gândire umană. Trăsăturile acestui tip de inteligență artificială sunt:
Inteligența artificială generală nu exista în acest moment și ar putea fi inteligență artificială a viitorului.
Cum învață computerele?
Unul dintre pașii principali în istoria inteligenței artificiale a fost făcut atunci când puteau fi recreați algoritmi specifici, capabili să îmbunătățească comportamentul computerelor (înțeles ca și capacitatea de a acționa și de a lua decizii) pe care, astfel o poate învăța prin experiență la fel ca oamenii.
Dezvoltarea algoritmilor care pot învăța din greșelile lor este esențială pentru a crea sisteme inteligente care să funcționeze în contexte pentru care programatorii nu pot să prevadă toate posibilitățile de dezvoltare.
Prin machine learning, un computer este capabil să învețe și să efectueze o anumită acțiune chiar dacă această acțiune nu a fost niciodată programată.
Complexitatea învățării automate poate fi de trei feluri, în funcție de solicitările de învățare:
Computerele primesc o cantitate uriașă de informații pe care le analizează și în baza cărora reacționează fără a avea nevoie de asistență umană sau de programare specifică. Aici putem include asistenții virtuali care înteleg comenzile vocale.
Computerele învață din experiența care se traduce prin text, sunet si imagine. În această categorie intră mașinile autonome care pot deosebi între ființe și lucruri.
La fel ca rețelele neuronale biologice (existente în creierul uman), rețelele neuronale artificiale au caracteristica de a fi adaptative, adică de a ști să-și modifice structura prin adaptarea lor la nevoile specifice derivate din informațiile diferite obținute în faze diferite de învățare. Astfel, acestea fac schimb de date și pot duce la îndeplinire sarcini complexe, încercând sa imite gandirea naturală. Acesta este tipul de învațare considerat de viitor în AI.
Inteligența artificială, parte din viața noastră de zi cu zi
Deși, după cum ați citit deja, se vorbește de inteligentă artificială încă din anii 50, în ultimii câțiva ani a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Creșterea puterii de calcul a computerelor și acumularea unor cantități uriașe de date au permis progresul tot mai rapid al învățării automate. Acum inteligența artificială are multe aplicații care ne ajută să facem lucruri uzuale. Majoritatea dintre noi folosim inteligența artificială, zilnic, pe diferite paliere ale vieții noastre:
Atunci când căutăm informații pe internet, motoarele de căutare învață din datele introduse de utilizatori, pentru a oferi cât mai multe rezultate relevante.
Inteligența artificială este utilizată pe scară largă pentru a oferi utilizatorilor de platforme de cumpărături recomandări personalizate bazate pe căutările sau achizițiile lor anterioare.
Cu ajutorul inteligenței artificiale retailerii își pot forma strategii adaptate nevoilor clienților lor și astfel își pot consolida poziția în afaceri.
Software-ul de traducere, scrisă sau orală, folosește inteligența artificială pentru a traduce, dar și pentru a se îmbunătăți constant. De asemenea, facilitează subtitrarea automată.
Acesta este mediul ideal pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Toate jocurile au în spate un algoritm AI avansat. Acest lucru vă permite să aveți un joc fără probleme și mai ales, să dezvoltați o serie de strategii.
Sistemele AI ajută la detectarea și combaterea atacurilor cibernetice și chiar a altor amenințări cibernetice care se bazează pe introducerea continuă de date, recunoscând atacurile.
În serviciile de asistență medicală inteligența artificială este folosită pentru analiza datelor medicale complexe și poate dovedi riscul pacientului asupra infecțiilor prin utilizarea tehnologiei avansate. De asemenea, observăm că există inovații care elimină sau modifică tratamente mai vechi.
Inteligența artificială și capabilitățile de învățare automată și-au făcut rapid loc în tehnologia robotică industrială. Din dorința de îmbunătățire a productivității, oamenii din producție caută să îmbunătățească constant capacitățile rigide și inflexibile ale roboților industriali standard. Cei care adoptă din timp fuziunea dintre robotică și tehnologia AI culeg beneficiile. Tehnologia, deși relativ nouă, este disponibilă pe scară largă și are un impact pozitiv enorm asupra proceselor de producție.
Observăm în ultimii ani tendința globală de a trai sustenabil, iar dezvoltatorii de orașe inteligente din întreaga lume oferă pe zi ce trece mai multe alternative sustenabile. Astfel, termostatele inteligente sunt adaptate comportamentului consumatorului modern, cu aplecare către economisire a energiei și a resurselor în general.
AI is here to stay and grow!
Articol publicat de Daniela Popa
